Языковой и культурный плюрализм. Непрерывное переосмысление идентичности

Prezentul volum de studii tematice, pe care îl aducem în fața publicului interesat, constituie un demers cu intenție precisă, orientat spre cunoașterea unor segmente specifice ale patrimoniului global. în același timp, se dorește a fi o parte din noul flux de cercetare, declanșat de dinamicile transformative pe care le constatăm la nivelul întregii planete. Nu mai puțin, se vrea a fi un instrument de contact cultural printr-un multidialog intelectual.

Volumul de studii tematice cuprinde, în expresie selectivă și concentrată, rezultatele activității didactice, la nivel academic, și de cercetare științifică a unui număr de specialiști care și-au prezentat studiile în perimetrul Simpozionului Internațional – manifestare online – „Româna ca Limbă Străină, Ediția a VI-а: între pluralități lingvistice și culturale: o continuă redefinire a identității”, 22–23 iunie, 2021. Acesta a marcat „Zilele Limbii Române” și „Zilele Studentului Internațional” la Universitatea, Alexandru Ioan Cuza” din Iași, fiind organizat prin inițiativa Catedrei de Limbă Română pentru Studenți Străini (Conf. univ. dr. Ludmila Braniște) de la Facultatea de Litere a universității menționate mai sus – și a Lectoratului de Limbă, Cultură și Civilizație Românească (Lect. univ. dr. Gina Nimigean) al Institutului Limbii Române – București (ILR), din cadrul Departamentului pentru Limba, Cultura și Civilizația Țărilor din Jurul Mării Negre – Komotini, Universitatea „Democritus”, Grecia. în fructuoasă colaborare cu inițiatorii au intrat și alte centre academice și de cercetare, din România și din alte țări. Evenimentul s-a bucurat de susținerea Institutului Limbii Române – București (ILR), și a Ambasadei României la Atena.

Fiind dedicat atât studenților, cât și specialiștilor, simpozionul a angajat în total 171 de participant înscriși cu lucrări: 102 studenți la anul pregătitor, licență, masterat, doctorat și 69 de specialiști, cadre didactice și cercetători, provenind din 20 de centre academice și de cercetare a limbii române ca limbă străină, mai multe lectorate ale ILR, departamente și catedre de profil: Iași, Komotini, Poznan, Zagreb, Belgrad, Novi-Sad, Cluj, Sankt Petersburg, Praga, Bălți, Ljubljana, Madrid, București, Chișinău, Tunis, Baku, Napoli, Moscova, Bruxelles, Rabat. Participanții au provenit din 29 de țări de origine: România, Federația Rusă, Grecia, Republica Moldova, Maroc, Republica Togo, Croația, Franța, Polonia, Israel, Sudan, Iordania, Libia, Liban, Irak, Statele Unite, South Australia, Nigeria, Siria, Palestina-Gaza, Serbia, Italia, Azerbaidjan, Tunisia, Turkmenistan, Congo, Benin, Georgia, Belize.

Organizarea unei manifestări cu caracter științific este un indiciu de vitalitate intelectuală, de putere și durabilitate a componen-tei academice a învățământului, a culturilor în ansamblu concertat, traversând granițe și unind oameni. Un eveniment consacrat diversității lingvistice și culturale, interacțiunilor dintre culturi, deopotrivă – își subsumează un examen lucid și un bilanț nepărtinitor, obiectiv, al rezultatelor unei activități intense și constante, dedicate studierii și cunoașterii subiectelor actuale – deja manifeste ori pe cale de manifestare în spațiul geo-cultural, în comunicarea din ce în ce mai lărgită și mai intensă din ultimele decenii.

Prezentul volum de studii tematice, rezultat în urma acestui eveniment științific, și-au propus adunarea, prezentarea și interpretarea de fapte literare, lingvistice, psiho-lingvistice, culturale, pe care cercetătorii – implicați în aceste fenomene nu doar la nivel epistemic, ci și personal, biografic – le-au observat și cărora li s-au dovedit semnificative. Ulterior s-au extins prin cercetări ale membrilor Catedrei de Studii Slave a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți. De-a lungul anilor, catedra s-a ocupat de teme filologice legate de interacțiunea și influența reciprocă a limbilor și culturilor, de dialogul dintre literatura națională și universală. Studiile selectate pentru a face parte din acest volum de studii tematice, de o marcată ținută profesională, unele oferind investigații analitice, altele propunând perspective sintetice, au fost elaborate pe baza principiilor rigorii și onestității științifice. în relație directă și inedită cu temele importante și problemele actuale ale învățământului contemporan din România și din afara granițelor sale, în aspectul lui informativ și formativ, întemeiate pe cunoaștere, intuiție și pe apetența cercetătorului modern, contribuțiile științifice aici de față fac expresia unei modalități metodice complexe, de străbatere a unui bogat material documentar, continuă și/sau deschid noi rodnice căi de a lărgi și de a înnoi ipotezele de lucru, de a extinde perspectivele de abordare, înțelegere și interpretare a unor interesante fapte de cultură, cu efecte și consecințe semnificative în timp, în plan științific și educațional.

Structural, prezentul volum de studii tematice se alcătuiește din câte 4 secțiuni fiecare:

• Secțiunea I. Teoria literaturii. Literatură.

• Secțiunea a П-a. Lingvistică.

• Secțiunea a Ill-а. Studii culturale. Educație artistică.

• Secțiunea a IV-a. Didactică.

Fiecare studiu constituie un capitol aparte, numerotat, în secțiunea respectivă.

Secțiunea I. Teoria literaturii. Literatură.

În secțiunea I, Teoria literaturii. Literatură, studiul lui Vladimir Brajuk (Владимир Бражук) constituie primul capitol. Autorul examinează personajul reflexiv în literatura rusă și cinematografia sovietică. Pornind de la tipologia literară a „omului de prisos”, dezvoltată la începutul secolului al XIX-lea de A.S. Pușkin în romanul „Evgheni Oneghin”, și amplificată ulterior prin personaje ale literaturii ruse clasice, precum Peciorin, Beltov, Rudin, Oblomov, V. Brajuc surprinde trăsăturile caracteristice ale acestui tip literar, aplicat pe piesa lui A. Vampilov, „Vânătoarea de rațe” și filmul „Vacanță în septembrie”. Centrul investigației îl formează analiza detaliată a funcției substituției, care stă la baza subiectului și a intrigii în operele artistice analizate.

În capitolul al 2-lea, Bianca-Elena Chirilă (Бьянка-Елена Кирилэ) elaborează un text argumentativ asupra poeticii expresivității, elaborate de criticii literari Aleksandr Jolkovski și Iuri Șeglov în a doua jumătate a secolului XX. Considerând că poetica expresivității nu a fost îndeajuns dezbătută în sfera cercetărilor de teorie a literaturii, vede ca necesară o comparare a acesteia cu alte direcții ale teoriei literaturii ce permit revelarea asemănărilor tipologice dintre diferite școli literare. Scopul autoarei este de a evidenția locul poeticii expresivității în rândul altor teorii ale literaturii, evidențiind rolul pe care poetica structurală și cea generativă l-au avut în crearea ei.

În cel de-al 3-lea capitol, printr-un demers interpretativ imagologic, Loredana Nicoleta Ilie pune în relație două romane asociate spontan cu tema călătoriei: anume Scrisorile persane (Montesquieu) și Shdgun (James Clavell). în același timp, identifică intertextualitățile cu Gulliver’s Travels (Jonathan Swift) și Things Fall Apart (Chinua Achebe), texte imagotipice ce elaborează contextual, pe timp și spațiu, tropul tematic al „Celuilalt”, al „Străinului”. Ca imagine identificată universal, imaginea „Străinului” se impregnează de multiple straturi cu semnificație culturală, relaționată circumstanțial, și creează o nouă metaforă vizuală care posedă puterea de a schimba oameni și mentalități.

Secțiunea a Il-a. Lingvistică.

În debutul secțiunii a П-a, Lingvistică, pe parcursul capitolului 1, Elena Sirota (Елена Сирота) analizează specificitatea conceptului de „plictiseală” în lexicalizarea rusă a imaginii lumii, particularizată în discursul artistic al lui A.P. Cehov. Studiul debutează prin analizarea diverselor definiții date noțiunii de „concept” și în detectarea trăsăturilor lor diferențiale. Autoarea se oprește asupra conceptului de „plictiseală”, îi cercetează conținutul și îi pune în evidență potențialul semantic de natură psiho-emoțională și existențială; faptul face posibilă identificarea a două aspecte ale fenomenului conceptualizat și prezentarea lor ca microcâmpuri autosemantice, în același timp interconectate în cadrul macro-câmpului conceptului.

În capitolul al 2-lea, Laura Carmen Cuțitaru face o succintă evaluare a efectelor generale ale reformelor ortografice privind reprezentarea grafică a aceluiași sunet din limba română, prin două litere: î și â. Scrierea limbii române este esențialmente fonetică, raportul sunet-literă fiind, în principiu, de 1:1. Reformele întreprinse în secolul al XIX-lea, prin trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin, s-au impus cu necesitate în contextul latinității limbii române și au avut consecințe salutare; însă nu la fel de benefice au fost cele care au urmat în secolul XX. Ulterior, simplificarea către care s-a tins în mod natural a fost încălcată prin decizii politice (prima oară în anii ’60 pe timpul regimului comunist al lui Ni-colae Ceaușescu, apoi după Revoluția anticomunistă din 1989, în anul 1993). în ceea ce privește epoca prezentă, autoarea constată o generalizare a confuziei între vorbitorii nativi și non-nativi în ceea ce privește scrierea.

În capitolul al 3-lea, Georgiana-Anamaria Sălăgean efectuează o analiză a discursului jurnalistic concretizat în diferite tipuri de articole. Autoarea urmărește în principal măsura în care sunt respectate cele trei principii fundamentale care articulează discursul jurnalistic: coeziunea, concizia și claritatea. Analizează aspecte demonstrate ca semnificative în bibliografia științifică de specialitate și alcătuiește un corpus de texte actuale, prin care evidențiază faptul că, în ceea ce privește conceperea și redactarea conținutului, discursul anumitor jurnaliști trece cu nepermis de multă neglijență peste normele profesiei. Cauza, afirmă autoarea, se găsește în calitatea publicului căruia ei i se adresează, dar și în nivelul informațional și etic al tipului de revistă, ziar etc. în care aceștia își scriu articolele.

Secțiunea a Ш-a. Studii culturale. Educație artistică.

În secțiunea a 3-a, Studii culturale. Educație artistică, studiul loanei-Iulia Olaru constituie primul capitol. Cercetătoarea se oprește asupra sculpturii paleolitice europene. în istoria artei, observă aceasta, sunt egal semnificative reprezentarea zoomorfă în pictură și reprezentarea antropomorfă în sculptură. Totuși, fie în tehnica ronde-bosse, fie în basorelief, ființa umană, mai precis femeia, este subiectul care surclasează – mai ales din punct de vedere numeric – subiectul animalier. în plus, când este vorba despre formele antropomorfe, realismul formelor zoomorfe face loc principiului artistic complementar: abstractizarea. Statuetele din Paleolitic au fost create în scopuri practice, au servit drept idoli în ritualurile de cult – și nu li se poate atribui intenția expresă de a suscita plăcerea de ordin estetic. în epoca prezentă observăm și admirăm efectul trăsăturilor lor de stil: realismul și sugerarea mișcării în reprezentările animaliere, stilizarea și abstractizarea în reprezentările antropomorfe. Indiferent de rolul lor, sculpturile mărturisesc existența unui instinct artistic și a opțiunii estetice deliberate a omului din Paleolitic, cu precădere în cazul reprezentărilor femeii, adică acolo unde a pus în practică o artă non-imitativă.

Capitolul al 2-lea cuprinde studiul întocmit de Teodora Leon. Autoarea începe printr-o prezentare succintă a unui concept nou în ancheta criminalistică, teoretizat în 2019 de Michael Rothberg: acela de “implicated subject”/ „subiect implicat”/ „complice pasiv”. Noua idee a schimbat gradual modul în care investigația se raportează la relația tradițională dintre făptași și victime. Astfel că indivizii văzuți drept “implicated subjects”/ „subiecți implicați”/ „complici pasivi” pot fi calificați ca participanți pasivi, care, prin lipsa de atitudine, favorizează petrecerea mai multor crime decât ne-am putea aștepta. La analiză, romanul grafic al lui Derf Back-derf, My friend Dahmer (Prietenul meu Dahmer), 2012, pune în evidență câteva metode prin care „complicii pasivi” ignoră victimele și contribuie indirect la formarea viitorilor criminali, întrun parcurs ciclic malefic, fără oprire. Autoarea vine și cu alte exemple din literatura și cultura americană, ilustrative pentru eșecul sau reușita unor personaje de a preveni perpetuarea actelor imorale.

Secțiunea a IV-a. Didactică.

Secțiunea a IV-a, Didactică, începe prin studiul semnat de Ludmila Braniște. Autoarea consideră abordarea comunicativă ca fiind cea de bază în paradigma modernă de predare a limbilor străine. Primul pas a fost să justifice abordarea comunicativă din punct de vedere teoretic. Un rezumat al principalelor realizări științifice în domeniul comunicării ne permite, în calitate de profesori de limbi străine, să înțelegem mai bine scopul final al procesului de predare, și anume ce presupune comunicarea și ce competențe ar trebui să dobândească studenții noștri în urma unui curs de limbi străine.

În capitolul al 2-lea, Anna Kubasova investighează metoda „Ascultare” (principiile de bază ale lucrului pe text audio, algo-ritmuri de lucru, posibile resurse didactice), aplicată la cursurile practice din programul de licență „Limba română”, la Univer-sitatea de Stat din Sankt Petersburg. Ca una dintre metodele fundamentale ale transferului limbilor străine, ascultarea în mod regulat a materialelor audio autentice, fără suport scris, și transcrierea individuală după auz dezvoltă abilitățile studenților de a înțelege discursul oral și devine un suport substanțial în îmbogățirea vocabularului lor. Un aspect esențial este că exercițiile audio, practicate cu consecvență, îi ajută pe studenți să dobândească o pronunție cât mai aproape de pronunția românească nativă, fără vreun accent importat din limba maternă. Mai mult, îi sprijină în însușirea și utilizarea corectă a construcțiilor lexicale, gramaticale și sintactice naturale ale limbii străine pe care o studiază.

În capitolul al 3-lea, Ludmila Braniște abordează subiectul amplu al activităților de învățare din domeniul românei ca limbă străină. Ridică probleme cheie legate de procesul de predare, învățare și evaluare în universitățile românești. Este cunoscut faptul că dobândirea de competențe în limba română în cadrul anului pregătitor oferă studenților străini atât posibilitatea de a se adapta la noul mediu sociolingvistic, cât și oportunitatea de a dobândi profesia aleasă. Din punct de vedere teoretic, predarea în scopuri speciale are două aspecte: lingvistic și metodologic. Aspectul lingvistic include materialul lexical și gramatical, selecția de texte cu conținut științific, comunicativ, informativ, problematic și interactiv. Aspectul metodologic se referă la organizarea materialului selectat, la secvențierea textelor, la testarea competențelor și abilităților lingvistice. învățarea vocabularului specializat este un proces minuțios care necesită multă perseverență din partea studenților noștri.

Studiul Luciei Ispas este dedicat analizei jocului ca activitate dirijată și ca metodă didactică. De cercetarea jocului ca metodă de predare-învățare s-au ocupat, diacronic, numeroși specialiști care au demonstrat importanța utilizării lui în procesul instructiv, la toate nivelele de studiu și pentru toate categoriile de vârstă ale cursanților implicați. Există strategii prin care această activitate distractivă se poate transforma, atunci când este manipulată pedagogic, într-un eficient instrument, utilizabil în momente precise ale parcursului didactic la clasă și în scopuri clar definite. Jocurile se dovedesc extrem de productive în cadrul orelor de comunicare orală/ scrisă în limba română din cadrul Anului Pregătitor, mai ales în ceea ce privește însușirea de noi structuri lexicale.

În cel de-al 5-lea capitol, Cristina-Valentina Dafinoiu urmărește utilizarea resurselor online în predarea limbii române ca limbă străină și reprezintă analiza de conținut și de formă a unei resurse de învățare a limbii române ca limbă străină regăsită în cadrul proiectului QUILL, și anume Vorbiți românește. La doctor. în egală măsură a urmărit progresul studenților în achiziția unui limbaj medical de bază prin însușirea vocabularului propus de resursa de învățare.

Secțiunea continuă cu cel de-al 6-lea capitol, lucrarea Dianei Rînciog. Autoarea efectuează un studiu de caz conceput în urma aplicării resursei online “Povești în jurul lumii – Salutări din România”. Resursa este destinată învățării limbii române de către străini. Autoarea evidențiază progresul studenților Programului de An Pregătitor de la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, în urma aplicării utilizării resursei la curs. Progresele sunt urmărite atât la nivel lexical, gramatical, cât și cu privire la cunoștințele de cultură și de civilizație românească. De asemenea, cercetătoarea subliniază punctele forte și analizează deficiențele materialului aplicat la curs, propunând îmbunătățiri și completări ale conținutului acestuia.

Aliona Zgardan-Crudu încheie secțiunea, cu capitolul al 7-lea, în care analizează aportul formativ cu care cursurile opționale vin în structurarea ariei curriculare ce include obiectul de studiu „Limba și literatura română”. De asemenea, caracterul lor interdisciplinar, importanța lor în formarea competențelor pe care societatea le așteaptă din partea absolventului de gimnaziu/ de liceu. Dincolo de existența unei bune baze materiale în școală, înrolarea în cursurile opționale solicită ghidarea elevilor în procesul de selectare a domeniilor dorite, cu ajutorul părinților și al profesorilor bine pregătiți, interesați de formarea unor personalități creative, inteligente, flexibile, apte să se integreze cu succes în societate.

Materialele publicate în această colecție reflectă punctul de vedere al autorilor. Responsabilitatea pentru conținutul științific și etic al articolului revine în întregime autorului său.

În încheiere, dorim ca acest volum de studii tematice să constituie nu doar o nouă oportunitate pentru a cunoaște rezultatele muncii științifice a autorilor publicați, ci și un prilej favorabil către contactul eficient între oameni și idiomuri, atât de necesar acum, în spiritul ideii unei lumi contemporane unite.

De asemenea, dorim să exprimăm expresia gratitudinii noastre către conducerea Editurii Aletheia, Domnului Director General Igor Aleksandrovici Savkin și tuturor membrilor echipei redacționale pentru eforturi, solicitudine și bună cooperare.

Ludmila Braniște, Gina Nimigean,

Ivana Ivanic